03 aprilie 2020: Curtea declară:
Articolul 2 litera (a) punctele (i) și (iii) din Directiva 2011/96/UE a Consiliului din 30 noiembrie 2011 privind regimul fiscal comun care se aplică societăților‑mamă și filialelor acestora din diferite state membre coroborat cu anexa I partea A litera (ab) și partea B ultima liniuță la această directivă trebuie interpretat în sensul că noțiunile de „societăți constituite în conformitate cu legislația din Regatul Unit” și de „corporation tax în Regatul Unit”, care figurează în aceste dispoziții, nu vizează societățile constituite în Gibraltar și care sunt supuse impozitului pe profit în acesta.
28 octombrie 2019: Avocatul general propune:
„1) Dispozițiile coroborate ale articolului 2 litera (a) punctul (i) din Directiva 2011/96/UE din 30 noiembrie 2011 privind regimul fiscal comun care se aplică societăților‑mamă și filialelor acestora din diferite state membre, astfel cum a fost modificată de Directiva Consiliului (UE) 2015/121 din 27 ianuarie 2015, și ale anexei I partea A litera (ab) și partea B trebuie interpretate în sensul că o societate constituită în Gibraltar și care plătește impozit pe profit în Gibraltar nu poate fi considerată «societate dintr‑un stat membru» în sensul directivei respective.
2) Articolele 49 și 52 TFUE trebuie interpretate în sensul că se opun legislației unui stat membru care exclude scutirea de la reținerea la sursă a impozitelor, în mod general, pe baza unui criteriu teritorial, a dividendelor plătite de filialele constituite în statul membru respectiv societăților lor mamă constituite în Gibraltar.” (s.n. – M.M.-B.)
Mai mult la juridice.ro
media advertising
